Dunno... just don't wanna blog anymore. Oricum, m-am apucat mai mult din curiozitate cred. De fapt, nici nu stiu de ce m-am apucat... Aveam probabil prea mult timp. Da, blogul e pentru oamenii cu timp, cu timp de pierdut, sau cu prea multe informatii pe constiinta. Sau pentru cei carora le place viata online. Sau pentru politicieni...:P
Imi aduc aminte ce bine era in anul 1: n-aveam net! Aveam timp de toate. Imi luam toate examenele (din prima), ieseam pe afara destul, vorbeam mai des cu sormea, cu parintii, cu prietenii. Netu asta tare pacatos ii. Tre sa fii mare maestru sa nu te lasi dus de val.
Azi ma hotarasem sa fie ziua fara net. Dar vad ca nu se poate:( Si atunci o sa fie ziua fara blog. De fapt ziua in care ii spun la revedere blogerimii. Da, dupa multe taraganari, am ajuns la concluzia ca blogul nu imi foloseste la nimic. E doar timp pierdut de pomana. Nu ca as scrie eu 10 posturi pe zi, dar primesti un comment, iti raspunde careva la comment, mai vezi un articol dragutz, mergi din blog in blog, si asa trec ceva ore in care nu esti deloc productiv. In timpul asta as putea poate sa vad si eu unul din zecile de filme de pe comp, sa fac ordine in marele New Folder(7) cu vreo 3000 de poze bagate la gramada peste care nici nu m-am uitat daca au iesit bine. Sau si mai productiv: sa imi mai citesc un curs, doua, sa nu ajung in sesiune cu 15 DEX-uri de invatat, sau ... SA DORM!!! (ca nici aici nu stau prea bine). Sau sa merg la jogging sa mai dau jos sarmalutzele de la Craciun, sa merg la plimbare, sa stau degeaba... Sunt atatea lucruri mai interesante decat scrisul pe blog.
Probabil ca daca ar gandi toata lumea ca mine, in scurt timp nu o sa mai avem ce citi online. Dar viata a devenit asa complicata... Imi aduc aminte de serile in fatza sobei, in casa bunicilor, cu vin fiert si povesti despre razboi si rusi. Placintele cu branza, muraturile, cartile de joc, mersul la vie, fuga la discoteca noaptea... Nu era nici internet, nici TV, nici comp, nimic. Cateodata nici curent nu era, dar era mai bine. Viata avea mai mult gust...
Ok, that's it! Ca incep sa ma razgandesc. Nush, poate oi mai scrie vreodata, cand oi avea dispozitie si timp de aruncat. Am auzit odata intr-un film o replica ce mi-a ramas in minte. O adaptez la situatia de fata, ca nu o mai stiu exact: "Leave the blog alone. Bloggers won't pay your rent!" Era din primul film al lui DeNiro. Cu mafioti. Merita vazut. Imi scapa numele momentan.
Ok, c'est tout! Au revoir mes chers!
